Romana English Francaise
Evenimente
Evenimente

Lansare de carte: BUCUR CHIRIAC

BUCUR CHIRIAC : TRECĂTOR GRĂBIT PRIN TIMPUL NOSTRU – Evocări despre profesorul Nicolae I. Simache (1905-1972)

Joi, 17 septembrie a.c., ora 11, amfiteatrul Muzeului Judeţean Buzău va găzdui un eveniment editorial special – distinsul autor Bucur Chiriac va lansa volumul TRECĂTOR GRĂBIT PRIN TIMPUL NOSTRU, editura Editgraph Buzău, 2015. Organizatori: Consiliul Judeţean Buzău, Primăria Municipiului Buzău şi Muzeul Judeţean Buzău în colaborare cu Excelenţele Marieta şi Bucur Chiriac.

Trecător grăbit prin timpul nostru are un caracter omagial, autorul Bucur Chiriac propunându-şi să îl aducă în atenţia cititorilor buzoieni, într-o formă evocatoare, pe cel care a fost Profesorul Emerit N. I. Simache, personalitate de excepţie a şcolii şi muzeografiei româneşti. Acad. Eugen Simion înfăţişează cu emoţie amintirile de spre marele său profesor de istorie de la Liceul „I.L. Caragiale”, pe care-l numeşte „Don Quijote de Ploieşti”.

Volumul are două părţi: a. Amintirile autorului Bucur Chiriac despre mentorul său, profesorul Nicolae I. Simache, căruia, ca tânăr absolvent al Facultăţii de Filologie, i-a stat prin preajmă ani de zile, preluând o parte din problemele de secretariat, de achiziţii muzeale, de colaborator apropiat. b. Expozeurile celor care l-au cunoscut pe marele „dascăl şi făclier” în diferitele etape ale vieţii sale zbuciumate. Ele au fost incluse în Addenda din volumul menţionat, mărturii excepţionale care vin să întregească portretul celui care şi-a sacrificat toată energia şi viaţa personală în interesul ştiinţei. Cităm câteva dintre numele celor solicitaţi de autorul Bucur Chiriac în anul 1978 şi care au răspuns la un chestionar pertinent: Şerban Cioculescu, C.M. Râpeanu, Valeriu Râpeanu, Nicolae V. Bălan, C.N. Debie, Gabriel Ştrempel, Margareta Moşneaga, Aspasia Vasiliu, I. Grigore, Petre Dumitrescu, Margareta Sterian, Paul D. Popescu, Lazăr Băciucu, Gheorghe Maxim, Florentin Popescu etc.

Nicolae I. Simache, un nume intrat în legendă, o personalitate atipică, a avut parte antum de o porţie de pozne! Nepunând preţ pe ţinuta vestimentară începând de la pălărie şi până la pantofi, mergând cu gândul la multitudinea problemelor istorice pe care le aborda, profesorul era ţinta unor elevi ploieşteni prin anii 1950-55, cu versuri cântate în surdină, susţinuţi şi de colegele lor, printre care şi subsemnata: „După un colţ de stradă/ Iată ... apare-un nas,/ Hop şi Nea Simache/ după un sfert de ceas!”. O impietate pe care o regret şi pentru care îi cer iertare oriunde s-ar afla! Uneori, „interniştii” liceului „I.L. Caragiale” luau parte la săpăturile arheologice pe şantiere şi se amuzau aducând de acasă cioburi pe care le ascundeau în săpături, dar profesorul nu putea fi păcălit! Colaboratorii îi făceau şi ei farse, pitindu-i pălăria matusalemică sau aşezând cu discreţie o pereche de pantofi noi sub fotoliu pe care profesorul, ofensat, îi înapoia a doua zi!

Pentru N. I. Simache nu a existat nici odihnă, nici menajamente pentru sănătatea sa. Nu şi-a luat niciodată concediu de odihnă. Primise o garsonieră lângă Halele Centrale, dar adevărata casă a fost şi a rămas până în ultima clipă muzeul. Îşi amenajase într-o cămăruţă un pat îngust, înconjurat de obiecte achiziţionate uneori din banii proprii şi de nelipsitul registru cu donaţii. Se odihnea câteva ore pe noapte, nu înainte de a inspecta toate ungherele şi intrările în muzeu. Când situaţia o cerea, tăia varză şi curăţa cartofi la bucătăria internatului de băieţi unde era director sau plivea iarba la Muzeul din Brebu.

În amintirile celor care l-au cunoscut rămâne „un om de o deosebită decenţă şi eleganţă de spirit cu totul aristocratică... Era, în felul lui, un apostol într-o istorie care-i răsturnase toate valorile şi toate modelele intelectuale”, refuzând propunerile de a ocupa o catedră universitară.

Era înalt, uscăţiv, ochi de vultur, profil energic, ovidian şi uneori, cu voce tunătoare. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie şi al Facultăţii de Drept, a funcţionat ca profesor de istorie şi la Liceul Comercial din Buzău (1940). În acea perioadă publică împreună cu profesorul Traian Cristescu mai multe lucrări cu caracter istoric. A fost coleg de facultate cu istoricul buzoian Pamfil Georgian pe care l-a vizitat împreună cu Bucur Chiriac la Gura Teghii cu propunerea de a achiziţiona documente şi obiecte vechi pentru muzeul din Ploieşti. Autorul îşi aminteşte că au plecat „cu un ştergar vechi, o ramă lucrată în solzi de peşte, un găvan de lemn, un document din vremea lui Cuza şi ... o sticlă de ţuică”.

Prof. dr. Al. I. Bădulescu l-a cunoscut încă din 1953. Prin atribuţiile sale de serviciu a colaborat cu N. I. Simache în mod direct şi intens, până în ultima clipă a vieţii, înţelegându-l şi sprijinindu-l fără rezerve în toate demersurile sale, preocupări continuate şi în prezent. Mărturie stau şi paginile din acest volum dedicate activităţii ştiinţifice în care trece în revistă şi cele 22 de muzee organizate şi realizate de marele dascăl, printre care şi Muzeul Ceasului din Ploieşti, str. Nicolae I. Simache nr. 1. Prin acest volum, scriitorul Bucur Chiriac reuşeşte să aducă o lumină binemeritată asupra unei personalităţi robite cu totul misiei sale ştiinţifice, mărturie a nemuririi lui!

Marcela Marin


17.09.2015

INFORMATII TURISTICE BUZAU
HORECA IN JUDETUL BUZAU
PROGRAM OPERATIONAL
ALTE INFORMATII

Regio.Initiativa Locala.Dezvoltare Regionala www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reperezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei.